miercuri

Pagina 18

- Elitrele fericirii -

Numar oi... da nu-s egale. Nici n-o sa mai fie.
E august. Stiu. Tot mai stiu ca nu-mi pot uita vreodata bunicul.
Tot mai stiu cum ma lipeam de spatele lui si-adormeam sperand ca nu va pleca vreodata.
Eu nu vreau a-ntelege plecarea.
Tot mai stiu ca-mi spunea dupa rugaciunea de seara... ca el ma iubeste mai tare.
Ca ma iubeste. Mai tare.
Momentele de casmir, mi se varsa din suflet in ochi.
Parc-as ingheta tot... sa nu mai stiu de nimic.
Sa ramanem doar noi. Doi. Cu povesti ce le stiu. De razboi.
Sa ma tina-n brate iar eu sa-i sarut parul alb...
Sa-mi spuna  ca maine, ne vom trezi mai devreme.
Ca avem o gramada de treaba cu calul.
As plange, as plange... si-as rade de fericire... de-ar mai fi odata.
Elitrele astea-or deveni aripi, si-oi merge la el sa-i amintesc ca nu-nteleg plecarea.
Si-am sa-i spun secretul. Ca eu, l-am iubit mai tare.


Va continua cu:

Eu nu plec niciodata din suflet.