duminică

Pagina 16

Elitrele fericirii


Cu capul pe palma si mana pe-o bara, imi inghit gandurile negre, adunate-n hotel.
Chei de lut si salate de ceapa. Da. Asta inghit zilnic, cu zambet fantastic de sumbru.
Cine-a zis? Cine-a zis ca zambesc frumos? Minciuni. Aici nu o fac. Vreodata.
Doar cand ma-ntorc in sus, mai vad albastru si-mi zic: SUNT CULOARE.
Si parca-s zile de melci pana-n Canan... si parca... ma plang... eu ce nu plang.
Si parca... mi-as face-o barca de nuferi s-ajung inapoi. In locul cu ploi si soare deodata. In raiul meu pamantesc.
Tara mea. Gandul, inima - acasa-s... eu nici o secunda n-am stat aici.
Momente - desert. Le numesc, pe cele ce ma-ngramadesc in autobusul, cu o singura usa... unde se coboara.
Nu-i oare si asta parte din mine?
Fericire, cu umbre de negru...

Elitre, pregatiti zborul... pornesc spre Oriunde-i-frumos.

Va continua cu:
Margelele ce mi le-a dat Manuela, sunt diferit colorate.