sâmbătă

Rezumatul iubirii

Cinci cuvinte,
O clipă de tăcere...
Un singur răspuns,
Apoi, fe
ricire.





luni

All Angels - Songbird

For you there'll be no crying
For you the sun will be shining
Cause I feel that when I'm with you
It's alright, I know it's right

And the songbirds keep singing
Like they know the score
And I love you, I love you, I love you
Like never before

To you, I would give the world
To you, I'd never be cold
Cause I feel that when I'm with you
It's alright, I know it's right

And the songbirds keep singing
Like they know the score
And I love you, I love you, I love you
Like never before

Like never before; like never before

click

sâmbătă

Clepsidra-ntoarsă


Se-adună norii-n şezătoare... să povestească ca pe vremuri, despre furtunile şi tunetele cele mai grozave. Ca să n-aud ce-şi povestesc, se colorează-n grii şi-ncep să picure... pic, pic, pic, n-acelaşi loc. Pe capul meu.

- Picurii... vreau să le-ascult povestea lor gălăgioasă...

- S-asculţi povestea lor? Dar ce e de-ascultat copilă? Mă ceartă gândul...

- Taci şi lasă-mi copilăriile în pace... cum aş putea altfel să cresc, fără poveşti?

Se spune că odată, picurii de ploaie erau precum oamenii... şaptezeci la sută apă şi restul vânt. Cădeau din cer, încet, încet... ademeniţi de-acelaşi pământ. În drumul lor spre nou şi necunoscut, puţini erau cei care se bucurau de străpungerea razelor de soare, pentru a luci în viaţa scurtă pe care o aveau. Un lucru era sigur... toţi ajungeau pe pământ... iar când ajungeau, erau fără scăpare... doar nişte vapori se mai ridicau din ei.

- Aceasta e toată povestea lor? Mă-ntreabă iar gândul...

... dar eu, continui:

Scăparea... odată, a plouat cu nuanţe de roşu închis înmuiat în divin, iar CLEPSIDRA CHINEZEASCĂ care era cât pe ce să se termine, A FOST ÎNTOARSĂ.

miercuri

Ea


Precum un sărut
înmuiat în caşmir
cu nua
nţe de mov.

M-alintă î
n noapte
cu apă...
ce c
urge
până-n dosul capul
ui...
şi-
apoi
se
prelinge pe păr,
înmuindu-l,
cu
rbându-l.

E magi
că,
e tand
ră...

Mă-nveseleşte
,
când tace

şi cade...

Mă limpezeşte,

de

tot
de

toate.




marți

Un fluture

Un fluture, astă seară... s-a aşezat pe degetul arătător.
Mi-arăta cuvinte măcinate-n gând.

Gingăşie, fineţe, frumos, fericire, visare...
simţeam de
toate.

A reuşit să mă rupă de lumea reală pentru o clipă...
Nu-mi păsa de metrou, de oameni, de vânt, de lumini...
Doar eu, o pereche de ochi şi el.

Toate-acestea până la despărţire.
I-am dat drumul...

S-o fi dus unde?
Nu ştiu...
Şi-a reluat zborul.
Ceea ce ştiu.


Cu bine, până-n primăvară!

sâmbătă

La mulţi ani!

N-am scris niciodată nimic despre şi pentru tine.
Acum e momentul.

Îmi aduc aminte de-o zi perfectă.
:)

Era-ntr-o vineri... şi-ai încercat să mă-nveţi să schiez...
Mulţumesc!
La mulţi ani, Alin!
:*

miercuri

Bunicul, când vine?

Păşesc alene şi moale spre ţara mea...
spre casa-n ca
re eram toţi amândoi odată.
Cu teamă. Luminile-s stinse. Nimeni pe-afară.
La cin' să mai sar în braţe?


Ai uitat uşa închisă şi cheia nu-i.
Observ doar între
bările ce-s puse-n cui...
ce le-ai lăsat de fiecare dată când plecam.


Oare când vine?



Pe-un par, ce nu l-ai mai tăiat pentru lemne de foc,
mi-ai lăsat amintirile de gris...
amintirile când vroiam să facem schimb de riduri.
Îţi dădeam zâmbete pentru ridurile tale.
Am să-npachetez totul în suflet...
şi-am să strâng tot ce-ai lăsat să-mi ţină de frumos
iernile ce le-oi mai prinde.


Ce-aş vrea să ningă cu îngeri în lună de mai...
alături de tine, totul era rai.

M-aşez pe scări, în faţa casei.
De-acum, voi întreba la nesfârşit pragul:

"Bunicul, când vine?"

joi

Nimic mai frumos


Eu.
Faţă-n faţă cu omul...
ce vrea să descoase
tot ce-i mai scump în mine.
Sufletul.


De ce?
De ce mă urăşte?
Pâine-avem toţi.
Nimeni nu mai umblă-n zdrenţe.

Calea dintre noi e tăcere.
Deşi simt pe alocuri,
un iz de toamne şi-ntuneric...
împrăştiate pe drum, de el.

Închid ochii.
Îi redeschid.
Aceleaşi imagini.
Să-mi mai torn o bucată de ceai?
Izbucnesc într-un plâns fără lacrimi.
Dar nu mă vede.

Îi arunc tot ce am.
Să mă lase-n pace omul!
Nimic pe-această lume nu-mi doresc...
decât o secundă de pace.
Şi-un suflet.
Pe-al meu.
Pe-acela de-atunci când eram copil
cu un tată care să-l apere.

Nimic mai frumos...
ca secunda de pace.